multumesc.

Si mi-a zis cineva,odata:"Ce nu te omoara,te face mai puternic".Sincer?Pe mine,una,ce nu ma omoara,doar ma arunca in depresie,nervi si nopti albe.Altcineva mi-a spus ca depinde de situatie.I-am raspuns ca depinde doar de caracterul omului.Un om cu inima de gheata,intotdeauna trece peste fara sa clipeasca;dar pt oamenii ca mine,cu inima inflacarata,depresia devine parte din viata mea.Si e greu,e greu sa vezi cum tot Universul cade peste tine,cum tot ce-ai construit pana acum seamana cu un castel de nisip,vulnerabil la primul val.Si totusi,in ciuda tuturor gandurilor negre,e cineva care imi produce ganduri bune pe banda rulanta,si ii multumesc din tot sufletul pentru ca exista si pentru ca e langa mine atat cat poate.

you've got my soul,you've got my heart,you've got me

I-am dat mesaj sa ne vedem,macar pentru ultima oara.Astept,astept sa vina ora..
Il vad in fata scarii si nu-mi mai pot controla bataile inimii;ma astepta in fiecare seara,dar acum e altceva,nu ma mai asteapta sa ii sar in brate si sa il sarut,ma asteapta sa ne spunem "Adio",cel putin pentru moment.
-Buna.
-Buna,hai sus.
[...]
Ma simt ciudat.Ne comportam aproape ca doi straini.As vrea sa ma mai recunosc,sa il mai recunosc.As vrea sa fim noi din nou;sa ma sarute imediat dupa ce se inchid usile liftului..
-Nu te mai uita asa la mine,ma agiti,imi spuse.
-Imi cer scuze..
Vreau sa il sarut,vreau sa strig in gura mare ca il iubesc.
Stam exact unde am stat la aniversarea de un an si ma coplesesc amintiri frumoase..
Ma saruta,iar mie imi vine sa plang..sa plang pentru ca imi da sperante si stiu ca sunt in zadar..
-Nu putem sa ne impacam,nu ar mai merge.Ne impacam ca sa fie bine 2-3 saptamani si apoi?Trebuia sa te gandesti de 2 ori inainte sa imi spui ca vrei sa ne despartim..
-Dar m-am gandit de 2 ori si aia a fost decizia mea atunci..eu te vreau inapoi.Stii foarte bine cate sentimente sunt la mijloc..
-Eu nu mai vreau o relatie acum,poate peste un an,doi..
-In seara asta,mi-ai demonstrat ca tot pe mine ma iubesti si tot pe mine ma vrei si stii foarte bine ca asa o sa fie mereu.
-Aveam nevoie..si mi-a fost si dor de tine..
-Ai sa ramai mereu cu regretul si cu sentimentele pentru mine.
-Sa raman,asta e,zise el sec.

ei spun ca fara motiv..

Cate lucruri facem fara motiv?Iubim fara motiv,amagim fara motiv,dezamagim fara motiv,mintim fara motiv,ne despartim fara motiv,facem cadouri fara motiv,tachinam fara motiv,ascultam fara motiv,sunam fara motiv,daruim fara motiv,sarutam fara motiv,imbratisam fara motiv.Dar oare cate din aceste lucruri chiar sunt facute fara motiv?

:)

sunt dezamagita de mine.nu vreau sa fac pe victima.stiu ca nu pot plati pe nimeni sa simta regretele in locul meu,oricum nu am.credeam doar ca sunt mai puternica,mai matura,ca pot face fata unui esec atat de mare.din toata asta,am invatat ca oamenii nu se schimba,ci doar isi arata adevarata fata.

n-am sa uit niciodata.

Un lucru important pe care l-am invatat in viata este acela de a aprecia persoanele pe care le am langa mine inainte de a le pierde.
Imi amintesc ca si cum s-ar fi intamplat ieri..
Eram clasa a 9-a,abia incepusem liceul de 2 saptamani;bunicul meu era bolnav din vara,toata vara a stat prin spitale pana cand bunica mea a hotarat sa il aduca acasa pentru ca stia ca nu o sa mai aiba mult de trait si vroia ca ultimele zile sa si le petreaca in casuta lui.Vorbeam cu el in fiecare zi de la inceputul lui septembrie si in fiecare zi imi zicea ca ii e dor de fetita lui cea mica si ca vrea sa vin sa il vad;de fiecare data ii promiteam ca o sa vin..
Pana intr-o zi,cand spre seara mama a primit telefon de la bunica mea si a inceput sa planga;mi-am dat seama ce se intamplase,iar prima mea reactie a fost sa rad,sa rad pentru ca nu credeam ca o sa plece de langa noi inainte sa il vad,inainte sa ii spun ca il iubesc si ca mi-a oferit cea mai frumoasa copilarie si sa ii multumesc ca a fost "tataie" al meu,ca mi-a luat mereu apararea si ca ma iubea enorm in ciuda nazbatiilor pe care le faceam.Am realizat ca nu o sa imi mai spuna niciodata "fetita mea cea mica si scumpa",abia cand l-am vazut,cand l-am vazut atat de linistit de parca dormea;si eu,eu asteptam sa se trezeasca si sa ma ia in brate cum o facea mereu cand intram pe poarta curtii.
Nu am sa uit niciodata cum isi facea tigari si eu eram mereu fascinanta de fumul acela care se inalta usor spre cer si apoi disparea,cum imi lua apararea in fata alor mei,cum ma astepta stand pe gard cand stia ca trebuie sa vin la ei,cum imi facea mereu porumb copt cand mergeam cu animalele la camp,cum m-a invatat sa pescuiesc,cum m-a invatat sa am grija de animale si sa le iubesc,cum mancam amandoi turte cu branza,cum ma urca in pom sa adunam visinele.Nu am sa uit niciodata ca datorita lui am ajuns aici si ca datorita lui inca mai traiesc.
Te iubesc,tataie.Inca iti simt lipsa cand vin la tara,dar am sa vin mereu sa te vizitez si sa iti povestesc ce am reusit sa fac si unde am reusit sa ajung.
E greu ca singurul loc in care sa mai poti vorbi cu cineva sa fie un cimitir,asa ca apreciati persoanele dragi pe care le aveti langa voi si purtati-va cu ele ca si cum maine nu ar mai fi niciunul dintre voi.