Pleacă sau plec eu. De fapt, nu mai contează..

Cateodata, tot ceea ce ti-a mai ramas de facut este sa pleci. Nu, nu esti un las daca renunti. Esti doar destul de puternic incat sa realizezi ca tot ceea ce vrei tu de fapt iti face doar mai mult rau. Si taci, te amagesti si continui sa speri. Speri ca va fi bine. Odata ce-ai inchis o usa, o usa in care tot timpul gaseai o alinare, exista riscul sa nu mai intri inapoi. De fapt, ti-ai asumat acel risc cand ai decis sa pui lacatul pe tot ce ai tu mai de pret. Odata inchisa acea usa, apar noi usi. Singura problema cu care te confrunti ( de fapt cea mai mare dintre ele ) este aceea ca orice usa pe care o vei incerca, o vei incerca constient de faptul ca trebuie sa o iei de la zero. Luand-o de la zero, te poti arde. Vei afla pe moment ca nicio alta usa nu e ca cea pe care ai dat-o la o parte. Ai dat-o la o parte pentru ca iti voia binele, iti gaseai tot timpul linistea odata ce intrai acolo. Totusi, ai renuntat...ai renuntat pentru ca nu erai unicul proprietar pe acea usa si stii ca niciodata nu vei fi. Obosesti.Plangi.Razi. Si ciclul asta se tot repeta. Si desi tot ceea ce iti doreai era sa ramai acolo, sufletul ti-a dictat altceva. Si o sa-ti continui drumul insa tot timpul vei vedea in fata ta acea usa. O usa care ti-a fost deschisa 24/24. Si totusi, tu ai renuntat la ea. Ai renuntat pentru ca iti facea prea mult bine, poate. De fapt, daca stau sa ma gandesc mai bine, m-am pierdut de propria-mi casa. O casa in care imi gaseam tot timpul alinarea, in care imi alinam suferinta si in care eram primit tot timpul excelent. Si doare. Doare pentru ca timp de foarte mult timp, mi-am gasit un camin;Un camin al prieteniei si iubirii totodata. L-am parasit. De fapt, l-am dat afara pe proprietar, facandu-ma stapan pe ceea ce nu am. Trist, suparat si dezamagit, proprietarul a plecat cu lacrimi in ochi din casa. Nu am putut sa stau mult timp si l-am urmat. L-am urmat. I-am urmat pasii obisnuiti pe care ii facea cand mergea pe poteca, o poteca pe care doar el o stia pana sa imi spuna si mie de ea. Nu, nu mai era acolo. Da, am renuntat; am renuntat, dar din pacate inca nu am gasit calea de inlocuire a stapanului casei. Nu, nu a mai venit acasa. Mi-a lasat un bilet in care spunea ca intelege tot. Ce sa inteleaga cand tot ceea ce a lasat in urma lui e doar praf, scrum si pulbere? O pulbere provocata de mine, care nu stiu daca se va mai transforma vreodata in focul care ardea mai ceva ca flacara olimpica a Olimpiadelor sportive. Si totusi, am fost destul de puternic sa renunt la ceea ce imi facea rau, sau cel putin la ceea ce consideram ca imi face rau, desi toate intentiile erau bune, chiar daca e(ra) tot ceea ce voiam mai mult !
A.

suflet pereche.

Acum mai mult ca niciodata imi arde carnea de dorul tau.Simt ca mor inauntrul meu,simt ca ma sufoc cu sentimentele astea,cu tot.Fa-mi ceva urat.Ceva care sa ma faca sa te uit,sa te urasc.Ceva groaznic.Am momente in care imi vine sa urlu de dor,sa imi urlu iubirea.Dar la ce bun daca tu nu o sa ma auzi?La bun daca tu esti orb si surd,si nu vezi ca desi par indiferenta,sufletul meu nu e indiferent.Si cum sa fac sa te aduc inapoi?Cum fac sa te am acum?Cum fac?Cum sa te am in viata mea,suflet pereche?Cum te gasesc oriunde ai fi tu?

everybody lies.

Oamenii mint.Fiecare om a mintit macar o data in viata.Eu nu inteleg de ce oamenii aleg sa minta fara motiv.Si da,aleg sa aud un adevar care ma doare,decat o minciuna care sa ma faca sa ma simt bine o saptamana,o luna,un an.Ceea ce nu stiu oamenii e ca adevarul iese mereu la iveala,chiar daca minciuna e mica sau mare,tot e descoperita intr-un final.Si doare,da doare.Chiar daca omul care te minte nu inseamna atat de mult pentru tine,tot doare cand te minte.
Am mintit si eu,am mintit poate cat multi altii la un loc.Si da,poate nu am dreptul sa le cer altora sa imi spuna adevarul cand eu sunt genul de om care minte,dar am mintit oameni pentru care nu simt nimic,oameni care m-au mintit la randul lor.
Dar daca insemn macar putin pentru tine,alege sa imi spui adevarul.E chiar dureros sa aflu adevarul de pe un rahat de site de socializare.

ultimele cuvinte.

Sunt multe lucruri pentru care as putea sa ii multumesc.Dar cel mai important,ii multumesc pentru ca m-a facut sa ma simt bine in pielea mea,mi-a aratat ca sunt frumoasa oricum,m-a aratat mie asa cum nu m-as fi vazut niciodata.Ii multumesc pentru ca a avut rabdare,ii multumesc pentru ca mi-a aratat ca ma iubeste pana in ultima clipa,ii multumesc ca mi-a sters lacrima cand am plans si m-a luat in brate cand am avut nevoie.Ii multumesc pentru ca a fost langa mine in unele momente importante din viata mea:cand am terminat liceul,cand am aflat ca am luat Bac-ul,cand am inceput facultatea si ca a incercat sa ma inteleaga atunci cand m-am angajat si nu aveam timp pentru el.Ii multumesc ca mi-a aratat ce inseamna ca o persoana sa ti se dedice trup si suflet,ca m-a lasat sa il tin langa mine atata timp.Ii multumesc si pentru faptul ca s-a despartit de mine de doua ori;asa mi-a aratat cat de mult inseamna pentru mine,dar in acelasi timp ii multumesc ca prin asta si-a aratat singur cat de mult insemn eu pentru el.
Si ti-as mai multumi pentru multe,dar pentru mine capitolul asta e incheiat.Totusi,iti multumesc pentru ca ai existat in viata mea.Nu te urasc si nici nu iti port pica,decizia a fost a mea si mi-am asumat-o.
E ultima postare in care ai sa te regasesti.N-am sa mai plang dupa tine,am facut-o si mi-am dat seama ca gresesc.Azi incep sa scriu un nou capitol in cartea vietii mele.

lucruri care nu costa nimic-bunul simt

Cel mai penibil lucru pe lumea asta este sa nu mai ai bun simt nici macar sa saluti oamenii care eu insemnat ceva pentru tine,la un moment dat.Eu sunt genul de om care incearca mereu sa lase loc de "Buna ziua",asa mi se pare decent,asa mi se pare ca ar trebui sa se comporte doi oameni care s-au iubit candva.Dar sa nu fi in stare nici macar sa faci asta,mi se pare un semn de slabiciune,ca mergi cu capul in jos cand ma vezi,arata ca esti mult prea jos pentru oricine de pe lumea asta.Eu sunt demna,te salut si merg mai departe cu gandul ca uneori nu iti lipseste persoana,ci iti lipsesc amintirile cu acea persoana;tu nu-mi raspunzi si mergi mai departe cu gandul:"Ce-ar fi fost daca..?".Cine iese in minus in ecuatia asta?TU.